O demonstrație de afiliere elitistă, o decizie conștientă sau ignoranță politică în spatele unui alt record în istoria noastră politică post-totalitară? La votul parlamentar de duminică, 105 893 de alegători au marcat pe buletinele de vot opțiunea "Nu susțin pe nimeni". Alegerea pe care au făcut-o, însă, s-a dovedit irelevantă pentru rezultatul final al alegerilor, iar participarea lor masivă va rămâne doar în statisticile pentru cea mai bună "realizare", după cele 87 850 de voturi neutre din 2017.
Sociologul Ianița Petkova de la Gallup International Balkan dezvăluie profilul acestor alegători.
"Șaizeci la sută dintre cei care au bifat căsuța "Nu susțin pe nimeni" au fost femei, iar aproape o treime dintre toți cei care au votat în acest fel au avut sub 30 de ani. Este demn de remarcat faptul că au un nivel de educație mai ridicat și că locuiesc în capitală sau în marile orașe regionale. Aceștia sunt tineri activi, educați și inteligenți, dezamăgiți de partide și cu o încredere scăzută în ele, dar cu dorința de a se implica în procesele publice."
Psihologul Dr. Plamen Dimitrov, care a urmărit comportamentul așa-numiților non-votanți cronici încă de la începutul tranziției, adaugă tușe la portretul celor care nu mă susțin în mod activ.
"Acest grup al celor care au mers la urne și și-au exprimat opinia că niciunul dintre candidați nu le-a atras sprijinul, îl numim "agresiv defensiv". De obicei, există subgrupuri în cadrul acestuia și unul dintre ele este al celor care nu văd suficiente calități și posibilități în numele care le-au fost prezentate. În plus, există o furie, latentă sau furioasă, față de ceea ce se întâmplă în realitatea noastră politică. Acești oameni, fiind activi și conștienți din punct de vedere social și politic, vor să fie văzuți, să fie auziți. La fel ca și cei care nu votează, care sunt majoritari în țara noastră, ei fac parte din ceea ce noi numim în cercetarea noastră "Majoritatea tăcută a Bulgariei"."
Prof. Lydia Denkova de la NBU face legătura între crizele politice din ce în ce mai mari din Bulgaria și numărul record de voturi care nu susțin pe nimeni prin buletinul de vot. "Cu cât criza este mai mare, cu atât va crește numărul celor care votează în acest fel - cele două sunt ca niște vase sudate", insistă ea. În cuvintele ei, lansarea buletinului de vot "Nu susțin pe nimeni" nu poate fi descrisă ca un vot de protest. Spre deosebire de oamenii care stau acasă în ziua alegerilor, acest grup merge la vot în cunoștință de cauză, a spus profesoarea.
"Aceștia sunt oameni care pot gândi critic, au o poziție civică și, mai presus de toate, vor să vadă că lucrurile se îmbunătățesc", continuă prof. Votul lor este în două direcții - de prudență, pentru că nicio formațiune nu a ajuns la nivelul la care se acordă încredere, și de perspectivă, adică îndreptat spre viitor. Acești votanți spun: "Deocamdată votăm așa, dar asta nu înseamnă că vom alege de fiecare dată "nu susțin pe nimeni"". În prima situație de la următoarele alegeri, când vor vedea că un partid se declanșează în direcția grijii față de întreaga societate, îl vor vota. Așadar, acesta este un lucru care reglează dezvoltarea viitoare a tuturor partidelor și este extrem de util."
Prof. Lydia Denkova îi sfătuiește pe politicieni să se adreseze chiar comunității de alegători care le spune că trebuie să se schimbe - nu doar să vorbească între ei, ci și cu publicul, deoarece "problemele sunt mult mai largi decât micile lor colțuri de partid".
"Viața politică în secolul XXI evoluează foarte mult în afara partidelor, care devin din ce în ce mai neclare, își pierd din ce în ce mai mult identitatea și terenul real sub picioarele lor", spune profesoara, "Iar acești aproape 4% dintre alegători vor de fapt să găsească tocmai un astfel de teren". "Eu nu susțin pe nimeni" vrea să desprindă politicienii de jos și să le indice direcția în care trebuie să meargă - chiar și în pași mici, iar primul ar fi să se adreseze ombudsmanului republicii, pentru că acolo se află imaginea de ansamblu a ceea ce are nevoie societatea noastră. 'Eu nu susțin pe nimeni' stabilește această nouă cale pentru politicienii înșiși, dar modul în care o fac depinde de ei."
Dacă "Nu susțin pe nimeni" ar fi un partid, ar fi a cincea forță politică reprezentată cu 11 parlamentari în noul parlament. Intervenția Curții Constituționale din 2017, care a eliminat sancțiunea de a fi eliminat de pe listele electorale pentru două absențe consecutive la un scrutin cu caracter obligatoriu din punct de vedere legal, face ca această opțiune de vot să fie mai degrabă un anacronism. Este, totuși, un semnal de alarmă pentru politicienii noștri că, dacă nu își învață lecția după al cincilea scrutin în doi ani, s-ar putea să se trezească aliniați în spatele acestui elefant omniprezent în vitrina lor la unele dintre următoarele alegeri, așa cum au sugerat deja glumele amare.
Text Diana Țankova (pe baza interviurilor realizate de Veselina Milanova, Valeria Nikolova și Irina Nedeva, BNR-Horizon)
Fotografii BNR, BGNES
„Pentru noi, Boyko Borisov în funcția de prim-ministru al Bulgariei este o propunere absolut inacceptabilă, nu vom participa la comerțul pentru posturi.” Așa au răspuns cei de la „Continuăm Schimbarea - Bulgaria Democrată, propunerii liderului GERB,..
”Vor avea loc negocieri cu participarea liderilor de partid numai dacă acestea sunt pentru formarea unei majorități guvernamentale și a unui guvern stabil”, a declarat partidul GERB în cadrul unei ședințe de informare după o reuniune a comisiei executive..
Președintele Rumen Radev, care împreună cu soția sa Desislava Radeva se află într-o vizită oficială în Vietnam, va fi întâmpinat cu o ceremonie la palatul prezidențial din Hanoi. Acolo, el va purta discuții cu șeful statului vietnamez Luong Cuong, iar..
În cadrul unei ședințe record care a durat 18 zile, deputații au făcut a șaptea încercare nereușită de a alege un președinte al Adunării Naționale. După..
