"Bulgaria are cea mai bună grijă din toată UE pentru refugiații săi... și încă din prima zi au fost cazați în hoteluri... dar pur și simplu am rămas fără finanțe." Acest lucru a fost anunțat la sfârșitul săptămânii trecute de ministrul interimar al Turismului, Ilin Dimitrov. În urmă cu câteva zile, guvernul a decis să nu mai cazeze refugiații ucraineni în hoteluri private, ci doar în unități de stat. Programul de ajutor umanitar pentru persoanele care fug din calea războiului a fost prelungit pentru a doua oară în ultimul moment. În cuvintele ministrului de interne Ivan Demerdjiev, aceasta va fi pusă în aplicare până la începutul anului 2023, după care "este corect ca parlamentul să ia o decizie permanentă în această privință".

Ucrainenilor care sunt cazați în prezent în hoteluri li s-a acordat o perioadă de grație până la 15 noiembrie pentru a le părăsi. Și a început din nou o nouă rundă de strămutări, incertitudine și haos. Hotelierii de pe litoralul bulgăresc al Mării Negre au ieșit în stradă în semn de protest pentru a-i apăra pe refugiații cazați la ei, iar unii dintre ucraineni au plecat ei înșiși la Constanța, în România, unde există un program de stat sigur până în iunie.

Nu există o strategie cuprinzătoare pe termen lung pentru asistența și cazarea acestor persoane de către Bulgaria, ceea ce le face pe acestea extrem de nesigure, a declarat pentru BNR avocata Rosița Atanasova de la Fundația Acces la Drepturi.

"A fost clar de la bun început că cazarea lor în hoteluri este o măsură de criză care nu poate fi sustenabilă în timp. Programul de ajutor umanitar a fost prelungit de două ori de când a început războiul, iar în ultimul moment s-a decis din nou ce se va întâmpla de la 1 noiembrie, ceea ce i-a lăsat din nou pe acești oameni în beznă. Deplasarea constantă nu favorizează integrarea lor. Chiar dacă au stabilit anumite legături cu comunitatea, dacă copiii lor sunt deja înscriși la școală sau dacă și-au găsit un loc de muncă, toate acestea vor fi subminate de un nou început forțat. Nu există măsuri graduale pentru a încuraja aceste persoane să înceapă o viață independentă în Bulgaria. Și se confruntă cu o alegere foarte dificilă: fie să se descurce singuri, așa cum au ales mulți dintre ei, fie să se lase complet dependenți de stat."

Avocata Atanasova precizează că, potrivit legii, refugiații cu statut de protecție temporară au dreptul de a primi în prealabil informații scrise cu privire la condițiile pe care le oferă statul "salvator" și în ce termeni. "Nu li se furnizează astfel de informații sub nicio formă", precizează ea.

"Nu poți trata refugiații ca pe niște bunuri mobile. Este vorba în principal de mame cu copii, bătrâni, persoane cu dizabilități", mai arată pentru BNR Tatiana Christie, de la Fundația Inimă Deschisă, care îi ajută de luni de zile pe cei care fug de război. Ea și-a exprimat îndoiala cu privire la condițiile de trai adecvate în bazele propuse, în special în lunile de iarnă care vor urma.

"Am pus la dispoziție baze de stat și municipale care sunt potrivite pentru condițiile de iarnă", i-a răspuns în absență Konstantin Botev, expert de stat în cadrul Direcției de politică turistică din cadrul Ministerului Turismului și membru al grupului interministerial care ia decizii privind refugiații din Ucraina.

"Vor avea mâncare, încălzire și electricitate. Sunt în toată țara. De la 1 la 15 noiembrie, este planificată relocarea. Nu am nicio informație despre cazarea în dube", a spus el.

S-a dovedit că erau disponibile furgonete și acest lucru a provocat o discuție publică serioasă. Centrul tampon de reședință temporară de tip închis din Elhovo a găzduit deja 35 de refugiați ucraineni, inclusiv 12 copii. Aceștia au sosit în țara noastră în urmă cu câteva zile din Zaporizhzhya și vor rămâne în tabără până când li se vor oferi locuri în unități de stat, a declarat pentru BNR guvernatorul regiunii Yambol, Georgi Chalakov. Cu toate acestea, Atanasova subliniază marea greșeală juridică și umanitară pe care o reprezintă găzduirea refugiaților acolo.

"Suntem împotriva împărțirii refugiaților, dar Elhovo se află sub jurisdicția Ministerului de Interne și este destinat persoanelor fără identitate stabilită și fără drept legal de ședere (majoritatea refugiați din Siria și Irak - n.r.). Refugiații ucraineni beneficiază automat de protecție temporară în orice țară europeană și este inacceptabil să fie găzduiți în Elhovo, chiar și pentru o scurtă ședere. Agenția pentru Refugiați ar trebui să fie responsabilă pentru ei", a declarat avocatul. Potrivit acesteia, cel mai important lucru în această situație este că nevoile diferitelor grupuri de persoane sunt satisfăcute individual, ceea ce va contribui la integrarea în societate a celor care decid să rămână în Bulgaria.

"Hotelurile nu pot asigura integrarea", spune Kremena Kuneva, deputat DB și co-fondator al Fundației De Bine.

"Până în ziua de azi, după 8 luni, nici măcar nu am retrogradat statutul acestor oameni - care sunt cu adevărat nevoiași, care sunt vârstnici, care sunt persoane bolnave, care sunt mame cu copii mici care nu pot munci. Nu știm. Le dăm tuturor același lucru în cadrul unei distribuiri și astfel împiedicăm integrarea lor. Facem lucrurile pe bucățele, în ultimul moment" - spune Kuneva.

Avocata Rosița Atanasova vede soluția la această situație în formarea unei comisii interdepartamentale separate care să se ocupe doar de problemele refugiaților ucraineni.

"Ar trebui stabilită o strategie funcțională și pe termen lung pentru asistența acestora. Ar trebui să existe o abordare mai umanitară, mai holistică, care să includă obligațiile noastre legale, atât în temeiul legislației naționale, cât și al celei europene, care să aibă grijă de oameni, în loc să așteptăm termene absolut previzibile și apoi să mutăm oamenii în panică. Acesta este minimul necesar care a avut toată vara pentru a fi îndeplinit".

Potrivit site-ului de stat "Bulgaria pentru Ucraina", de la începutul războiului, în Bulgaria au rămas aproximativ 55.000 de refugiați ucraineni, dintre care puțin peste 16.000 au fost găzduiți de stat.