„Plăiuț” se numește mica hartă a marelui București, o hartă creativă cu texte scrise de românca Claudia Ciontu și ilustrații realizate de Bilyana Velikova Georgescu, bulgăroiacă care locuiește în România.
Le-am adresat fiecăreia dintre ele aceleași întrebări:
Cine sunteți, Bilyana și Claudia și cum v-ați cunoscut?
Cine sunteți, Bilyana și Claudia și cum v-ați cunoscut?
Claudia: Bună! Eu sunt Claudia și locuiesc de 9 ani în București, dar vizitam orașul destul de des în copilărie. Am amintiri cu marele oraș din acele vremuri.
Lucrez în domeniul comunicării și al consultanței și am lansat primul proiect independent în 2021, denumit Plăiuț. La acea vreme era primul ghid turistic dedicat copiilor, fiind ulteriro ulterior, tradus și în engleză.
Pe Bilyana „am cunoscut-o” online, vorbind despre experiența de autor independent și despre unul dintre proiectele ei frumoase, pe care sper să-l publice cândva. Apoi i-am trimis propunerea de colaborare pentru hartă și ne-am întâlnit ca să dezvoltăm ideea.
Bilyana: Bună! Eu sunt Bilyana. M-am născut și am crescut în Bulgaria, iar fix acum 10 ani începeam studiile în anul I la UNArte. Mi-am susținut licența și lucrarea de disertație la Facultatea de Arte Decorative și Design în București. Mă definesc ca un hibrid între ilustrator și designer grafic, dar adevarata mea pasiune este ilustrația. Am avut ocazia să colaborez cu edituri din România și să ilustrez câteva cărți de copii.
Cu Claudia ne leagă un proiect tare simpatic la care am lucrat împreună. Ea a pus în cuvinte desenele mele, iar eu am dat forme și culori textului scris de ea. Împreună am creat un suvenir deosebit pe care să-l iei cu tine vizitând Bucureștiul.
De ce o hartă a Bucureștiului? Cum s-a născut ideea?
Claudia: Îmi place Bucureștiul (mulți vor râde), istoria lui și cred că are un potențial fantastic, care așteaptă să fie pus în valoare de oamenii care îl locuiesc. Oamenii sfințesc locul, iar mica hartă, cum îi spun eu, vine să ne amintească de locurile deosebite pe lângă care trecem poate zilnic, dar pe care le cunoaștem sau le băgăm în seamă prea puțin. Este un proiect de apropiere a locuitorilor și vizitatorilor orașului de obiective simbolice.
Cred că este timpul să ștergem frumusețea Bucureștiului de praf, și la propriu, și la figurat, și să devenim conștienți de locurile în care ne petrecem cel mai mult timp. De când am ajuns eu în București, orașul s-a transformat și chiar dacă avem nemulțumiri cu privire la viața într-un oraș mare și aglomerat, cred că putem găsi bucurie (re)descoperindu-l.
Bilyana: Când ne-am cunoscut, Claudia deja publicase Plăiuț. Am povestit un pic despre lucrarea mea de disertație – tot un fel de Plăiuț, dar despre Bulgaria. Ea mi-a povestit despre dificultățile pe care le întâmpini când publici o carte pe cont propriu și am găsit multe lucruri comune care ne leagă. Câteva luni mai târziu, Claudia mi-a propus să creăm împreună o hartă ilustrată a Bucureștiului. N-am stat prea mult pe gânduri.
E o altfel de hartă decât cele tipic turistice, aș spune. Cum arată, în ce limbă e, ce locuri prezintă și ce povești spune?
Claudia: Harta include 16 obiective și locuri din București, care sunt povestite în texte scurte, trei provocări simpatice pentru cei care le vizitează, iar pe cealaltă față este harta ilustrată de Bilyana, care te invită să descoperi Bucureștiul jucăuș.
Am tipărit-o doar în limba română din ideea mea fantezistă că voi ajuta locuitorii orașului să se apropie de el. Acum primesc multe solicitări pentru o variantă în limba engleză și îmi dau seama că ar fi putut avea un potențial excelent de suvenir.
Bilyana: Eu cred am privit-o de la început ca pe un suvenir. Pe lângă ce a zis Claudia, aș adauga și că e un obiect mic cu o misiune mare: să prezinte Bucureștiul în lumină aceea burgheză, interbelică care i se potrivește de minune.
Cum vă place Bucureștiul?
Claudia: Am crescut în Craiova, am locuit pe trei continente, dar când ajung acasă, în București, mă bucur ca un copil. Desigur, îmi doresc ca oamenilor să le pese mai mult de ce se află în jurul lor în acest oraș, să fie mai deschiși la schimbări, mai prietenoși, îmi doresc ca puține mașini și mai puțină (spre deloc) poluare.
Dar Bucureștiul are multe de oferit, este ceea ce numesc „acasă” și îmi doresc să învățăm să avem mai multă grijă de oraș. Poate că, descoperindu-i locurile cu povești și simboluri, vom fi mai dornici să îngrijim locul căruia îi spunem acasă.
Bilyana: Eu aș zice că am „love-hate relationship” cu București J) Are aspecte care nu îmi plac, dar îmi este și drag în același timp. Contrar părerilor comune, mie îmi plac mult capitalele balcanice. Mi se pare ca au propriul farmec, un amestec de istorie, arhitectură, temperament balcanic și locuitori – uneori veseli, alteori supărați, dar cele mai multe ori te primesc cu brațele deschise.
Proiectul în sine e o colaborare româno-bulgară. Când și cum v-a adus arta împreună?
Claudia: Internetul ne-a adus împreună, mai degrabă. Nu ne cunoșteam până în primăvara anului acesta, iar ulterior am aflat că avem chiar și cunoștințe comune.
Bilyana: Îmi place cum sună „ o colaborare româno-bulgară”. Cred ca a fost doar o întâmplare că ne-am adunat așa. Posibil să fi fost și un avantaj pentru Mica Hartă, pentru că am avut o perioadă în care am privit Bucureștiul ca un turist adevărat J)
Mai lucrați și la alte proiecte?
Claudia: Bilyanei i-a venit o idee drăguță, dar la care nu am început să lucrăm propriu-zis. Știm doar ce vrem să fie, dar trebuie să ne gândim la format. Între timp, eu fac documentarea pentru text, ca bază pentru ilustrații. Ah, și sigur o vom tipări în engleză de la bun început.
Bilyana: Daaa! Am pus deja la cale următoarea colaborare care va fi una delicioasă!
Foto: Arhivă personală
După aproape două luni de "Vara regală la Balcic", proiectul propus de Asociația Culturală Română DAR Development, care marchează centenarul construirii reședinței de vară a Reginei Maria în Palatul Balcic, este aproape de final. După expoziția de..
Începutul festivităților prilejuite de cea de-a 155-a aniversare a Academiei Bulgare de Științe a fost dat astăzi în municipiul Brăila, de către președintele Academiei Bulgare de Științe, Acad. Iulian Revalski și participanții la cea de-a 19-a Întâlnire..
Reparațiile preconizate pentru doi ani, la Podul Giurgiu-Ruse sunt așteptate în luna iulie, a anunțat Ministerul Turismului. Intențiile inițiale erau de a le demara în toamnă, după sezonul turistic de vară, dar din cauza stării critice a podului..