Costin Lianu este un expert român din domeniul Economiei și Managementului. Temele sale de cercetare sunt specializate în internaționalizare, management, inovare și branding. Este autor de cărți în aceste domenii și practician în ecosisteme de inovare și internaționalizare. A ocupat diverse poziții în guvernele României, din domeniul academic și zona de afaceri. Vă oferim aici un fragment din interviul care va apărea în curând pe blogul Podul Prieteniei, interviu în care Costin Lianu discută despre articolul său intitulat "Specializarea inteligentă în regiunea Dunării, construirea încrederii prin comunități de practică" (Smart Specialization in the Danube Region, Building Trust through Communities of Practice), despre opiniile și experiențele sale privind zona dunăreană și relațiile româno-bulgare.
Vladimir Mitev: Ați putea explica mai pe îndelete ideile dv. privind colaborarea și interacțiunea în regiunea Dunării între România și Bulgaria?
Costin Lianu: Da, sigur, dacă ne referim la articol, pe care l-am scris mai demult. Eram și suntem implicați în a urmări acest proces de colaborare și de specializare inteligentă în macroregiunea Dunării, iar acest proces este unul regional important. După cum știm, în cadrul Uniunii Europene, mai puțină lume cunoaște acest aspect. Pe lângă dezvoltarea regională la nivel de state naționale membre ale Uniunii Europene, există și colaborarea macroregională între mai multe țări, care se constituie în macroregiuni.
Strategia Dunării și macroregiunea Dunării este al doilea mare proiect macroregional al Uniunii Europene, după proiectul macroregional al Țărilor Baltice. Următoarele proiecte vizează zona mediteraneană, zona Adriatică. Acum există și o preocupare pentru zona carpatică. Deci, aceste proiecte macroregionale sunt o strategie a Uniunii Europene de a adăuga valoare procesului de integrare europeană nu numai în plan național sau regional al țărilor membre, dar și pe anumite regiuni mari. Dunărea este o identitate puternică regională, ca și zona baltică, pentru că tot ce înseamnă macroregiunea Dunării înseamnă bazinul Dunării. Deci nu este vorba numai de cursul Dunării, ci și de întreg bazinul acesta dunărean, care cuprinde 12 țări dunărene, în care principale țări dunărene sunt și țările noastre, Bulgaria și România.
Această colaborare macroregională adaugă valoare colaborării preexistente bilaterale româno-bulgare. Ceea ce încercam să surprind în articol era să spun atunci,(dar rămâne valabil și acum) că în acest proces de specializare inteligentă, macroregională, trebuie gândit într-un fel, ca o specializare la nivel de comunități de practică, adică la nivel de clustere, de grupări de firme, de universități, de institute de cercetări care să urmărească anumite zone tematice. Acest proces este un proces vast și depinde foarte mult de descoperirea antreprenorială a acestor specializări. Practic, în spatele unor specializări inteligente se asumă asumarea unui rol de a crea noi modele de afaceri de către oamenii de afaceri, specializarea inteligentă fiind strâns legată de inovare, de capacitatea inovativă.
Și aici intervine marea provocare a Bulgariei, României și a zonelor din spațiul din zona inferioară a bazinului dunărean - de a găsi formule de specializare care să grăbească inovarea în țări cu un decalaj de inovare față de țările din zona bazinului superior al Dunării - Bavaria, Austria, Baden-Württemberg, pentru că nu toată Germania este parte din strategia Dunării, ci Bavaria și Baden-Wurttemberg. Și nu e vorba de țări cu o capacitate inovativă și de specializare mai mare, România și Bulgaria fiind țări cu o capacitate inovativă mai mică după statisticile oficiale ale Uniunii Europene. Am încercat și vom mai încerca să stimulăm, pe de o parte, un transfer de experiență privind aceste tipuri de comunități de practice din zona superioară a Dunării, din statele avansate Bavaria, Baden-Württemberg, Austria către zona noastră, dar totodată să găsim resursele cu să ne creăm propriile structuri de specializare inteligentă între țările noastre.
Și dau aici un exemplu în ceea ce privește bazinul Dunării. Noi Bulgaria și România, puteam să ne specializăm în zona agro-industrială, pentru că avem capacitate de dezvoltare, avem resurse, avem factori de producție, avem cunoștințe, avem oameni. De asemenea, zona energetică, zona circularității, a folosirii biomasei sunt și alte zone de specializare inteligentă. Zona traficului fluvial pe Dunăre poate avea altă formă de specializare inteligentă pe zona de logistică și așa mai departe.
Deci procesul este un proces vast în care fiecare dintre noi încercăm să dezvoltăm diverse proiecte specifice. Cam acesta este contextul.
Pe 10 octombrie 2024, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, și ministrul afacerilor interne al Ungariei vor propune Consiliului UE eliminarea controalelor la frontierele terestre ale Bulgariei și României. Decizia privind aderarea..
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR) a anunțat lansarea unei licitații pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcția unui nou pod peste fluviul Dunărea între Giurgiu în România și Ruse în..
Li-ber-ta-te! Cво-бо-да! Free-dom! este numele expoziției-concept care prezintă aproximativ 20 de artiști români pentru prima dată la Sofia. Printre aceștia se numără: Sabin Bălașa, Felix Aftene, Andrei Chintilă, Irina Dragomir, Ondine Slimovschi,..
Expoziția de pictură „Cetatea medievală transilvăneană” a artistului român Ovidiu Cărpușor va fi prezentată în perioada 9-23 noiembrie la Galeria Cuibul..
La 8 noiembrie 2024, Universitatea de Economie din Sviștov ”Dimităr A. Țenov” a sărbătorit solemn ziua patronului său și cea de-a 88-a aniversare de la..