Austria și Țările de Jos au fost cele două țări europene care au oprit Bulgaria în drumul său spre Schengen la votul din 8 decembrie. Argumentul principal a fost lipsa statului de drept, precum și afluxul de migranți ilegali de-a lungul rutei balcanice, din care fac parte Turcia, Bulgaria și România. Astfel, deși a îndeplinit criteriile tehnice de aderare - fapt confirmat de majoritatea statelor membre, de Parlamentul European și de Comisia Europeană - țara noastră va continua lupta de peste 10 ani pentru a deveni membră cu drepturi depline a spațiului Schengen ca frontieră externă a Uniunii Europene.
Aderarea Bulgariei la Schengen este o chestiune a cărei decizie pozitivă este deosebit de importantă pentru 46,2% dintre bulgari. Aproximativ o treime sunt de părere contrară, iar 21,3% nu se pot decide - arată un sondaj al agenției Gallup International Balkan Agency, realizat în perioada 24.11-02.12.2022.
În acest moment, opinia publică din Bulgaria este foarte dezamăgită de decizia Olandei și Austriei de a respinge aderarea Bulgariei, existând chiar apeluri la boicotarea întreprinderilor austriece și olandeze din Bulgaria (cele două țări sunt printre liderii investițiilor străine din această țară). La nivel de stat, însă, nu se așteaptă pași mai buni, după cum a reieșit din cuvintele ministrului interimar Galab Donev la bTV: "Trebuie să acționăm în conformitate cu interesul comun al Bulgariei. Iar faptul că Bulgaria nu a obținut un "da" pentru Schengen în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne nu înseamnă că am suferit un eșec. Vom lucra până la capăt și sunt sigur că Bulgaria va deveni membră Schengen", a declarat premierul.
Nu ar trebui să legăm Schengen de un alt obiectiv strategic pentru țara noastră - aderarea la zona euro - este ferm convinsă eurodeputata bulgară Țvetelina Penkova, membră a BSP:
"S-a arătat foarte clar încă de săptămâna trecută că obstacolele care au fost puse în fața Bulgariei și României în ceea ce privește Schengen sunt în întregime determinate de un fel de atitudine neprincipială și discriminatorie față de un anumit grup de cetățeni europeni din partea Olandei și Austriei. Niciodată nu au reușit să ofere motive specifice pentru opiniile lor. Acest lucru nu ar trebui să afecteze în niciun fel eforturile suplimentare care trebuie depuse de Bulgaria. Nu ar trebui să ignorăm sprijinul puternic pe care l-am primit din partea tuturor celorlalte state membre", a spus ea într-un interviu acordat BNR.
Faptul că țara noastră a rămas din nou în afara zonei libere de control la frontierele europene nu este ceva neașteptat pentru analistul politic Ivan Nacev:
"Nu sunt surprins pentru că există de mult timp semne politice că Bulgaria va rămâne din nou în afara spațiului Schengen. Aceasta nu este o problemă a Consiliului de Miniștri și nici nu ar trebui să transferăm responsabilitatea către acest Consiliu, deoarece aceasta este o problemă a țării candidate, în acest caz - Bulgaria. Există două motive pentru acest lucru: unul are legătură cu faptul că țara noastră este încă una dintre cele mai puțin dezvoltate țări din UE. Există probleme nu numai cu structura economică, ci și cu sistemul judiciar și cu securitatea. Acest lucru a devenit clar în timpul așa-numitului "flux de refugiați"."
Ivan Nacev vede două oportunități de a schimba status quo-ul:
"Primul este ușor și simplu - sistemul judiciar ar trebui să înceapă să lucreze eficient. Să avem oameni care sunt acuzați de corupție, cei care sunt băgați la închisoare. Dacă ne uităm la Croația, vom vedea imediat că acolo aceste cazuri au ajuns la cel mai înalt nivel al executivului. Al doilea lucru este că toate partidele reprezentate în Parlament, și nu numai în Parlament, trebuie să spună foarte clar că vor fi intransigente în lupta împotriva corupției."
Într-un interviu acordat BNR, procurorul general Ivan Gheșev a comentat această problemă, subliniind o trăsătură a mentalității noastre:
"Criteriile de aderare la Schengen au fost îndeplinite. Cu toate acestea, în Bulgaria, facem ceva rămas din perioada blocului sovietic - vorbim unii împotriva altora, ne denunțăm în Europa și apoi ne așteptăm să fim respectați. Expunem prea mult problemele pentru uz politic intern, pentru câștigul personal al anumitor politicieni. Avem o problemă cu comportamentul nostru care nu apără interesul național bulgar, deși există politicieni care pentru prima dată după mult timp îl apără."
Pentru ministrul justiției, Krum Zarkov, refuzul Olandei nu are nimic de-a face cu statul de drept din țara noastră.
"Căutau un argument pentru a se opune din motive de politică internă", a spus el într-un interviu acordat BNR. Țara a lansat o campanie în ultimele săptămâni înainte de a se lua decizia de a retrage această problemă de pe ordinea de zi. Adevărul este că Olanda este izolată în Uniunea Europeană în această problemă, nu noi."
Potrivit acestuia, încercarea Olandei de a ridica problema separării Bulgariei și României în problema Schengen a fost o parte importantă a acestei campanii.
"Cu toate acestea, din această lună decembrie, acest lucru nu este posibil nici din punct de vedere legal, nici politic, nici tehnic, dacă ne uităm la ceea ce este granița româno-bulgară. Din punct de vedere juridic, nu este posibil, pentru că întreaga Uniune și Consiliul au pregătit o soluție comună pentru Bulgaria și România, care a fost consultată cu Parlamentul European, iar separarea lor ar lua timp. Din punct de vedere politic, acest lucru nu a fost posibil, deoarece nimeni, în afară de Țările de Jos, nu a susținut această poziție. Rămâne de văzut dacă această linie de divizare va continua."
De asemenea, Zarkov a subliniat că guvernul interimar a readus problema Schengen pe agenda țării și a făcut din ea o prioritate:
"Avem motive să credem că anul viitor se va finaliza pasul spre Schengen. Din august până în decembrie, diplomația bulgară, Ministerul de Interne și Ministerul Justiției s-au implicat în proporție de 120% și au reușit să obțină un progres care ne-a condus la un vot de 24 la 2 în Consiliul European, la un sprijin copleșitor din partea Parlamentului European și a Comisiei Europene."
Compilat de Ioan Kolev
Fotografii BGNES, schengenvisainfo.com
Curtea Constituțională a admis pentru examinare toate cele cinci cereri de anulare parțială sau totală a celor 51 de alegeri pentru Adunarea Națională depuse de PP-DP Renaștere, ITN, BSP și Măreție. Acestea au fost reunite într-un singur dosar. Va..
Potrivit unor informații neoficiale, președinția ungară a Consiliului UE a pregătit decizia pentru admiterea deplină a Bulgariei și României în Schengen. În proiectul de document, este statuat că de la 1 ianuarie 2025 controalele la frontierele terestre..
În cadrul sesiunii de deschidere de astăzi a PE de la Strasbourg, Parlamentul European va solicita din nou aderarea deplină a Bulgariei și României la Schengen. Anunțul privind ordinea de zi arată clar că PE va discuta această chestiune împreună cu..
Potrivit unor informații neoficiale, președinția ungară a Consiliului UE a pregătit decizia pentru admiterea deplină a Bulgariei și României în Schengen...
În cadrul sesiunii de deschidere de astăzi a PE de la Strasbourg, Parlamentul European va solicita din nou aderarea deplină a Bulgariei și României la..
Ambasadorii statelor membre ale UE au ajuns la un acord preliminar cu privire la proiectul de decizie de eliminare a controalelor la frontierele interne..