Evenimentul care a marcat anul 2022 în materie de politică externă a fost războiul de pe teritoriul Ucrainei. Operațiunea militară lansată de Rusia la 24 februarie a declanșat un act de solidaritate fără precedent față de poporul ucrainean din partea aproape tuturor statelor membre ale UE. Inițial, eforturile au fost îndreptate spre ajutorarea ucrainenilor care fugeau din calea războiului, după care au fost impuse sancțiuni financiare țării agresoare și au fost trimise ajutoare militare și umanitare în Ucraina. Apropierea Bulgariei de zona de ostilități a direcționat un flux important de refugiați către granițele noastre, iar încercările statului de a organiza adăpostirea și hrănirea acestora au fost ajutate și adesea depășite de un activism civic puternic, sub forma a mii de voluntari și donatori.
"Deși trecem printr-o serie de crize, ne îndreptăm spre restabilirea normalității", a declarat pentru Radio Bulgaria analistul politic Evgheni Dainov. În cuvintele sale, statele membre ale UE au reușit să facă față acestui tip de criză. - Prin acest efort comun, am încheiat o perioadă de egoism. Cealaltă normalitate care se restabilește într-o perioadă de criză este rezistența democrației liberale în fața încercării barbare, prin războiul din Ucraina, de a o răsturna. Democrația liberală este întotdeauna mai puternică în situații de criză decât regimurile autoritare. De asemenea, înțelegerea noastră a ceea ce se bazează - libertate, lege, inițiativă și bunăvoință - a fost restabilită."
În ciuda provocărilor globale, anul 2022 pentru Bulgaria va rămâne mai degrabă sub semnul instabilității politice și al incapacității de a forma un guvern durabil și de lungă durată. Un astfel de blocaj este o condiție prealabilă pentru ca starea de spirit publică să schimbe modelul de guvernare a statului de la o republică parlamentară la una prezidențială.
"Să auzi astfel de voci este destul de normal, pentru că după patru alegeri naționale, avem doar un guvern obișnuit și trei cabinete interimare", a declarat analistul politic Lidia Daskalova. În opinia sa, teza potrivit căreia președintele nu dorește să formeze un guvern normal pentru a continua să concentreze puterea în jurul său este exagerată și mai degrabă speculativă.
"Totuși, cu siguranță și-a schimbat mult comportamentul. Și-a îndulcit tonul față de unele partide față de care a fost extrem de dur. Ne amintim foarte bine că el a fost unul dintre cei care au injectat energie în protestele civile de anul trecut, prin fluturarea pumnului. Problema unei republici prezidențiale mi se pare destul de îndepărtată în acest stadiu, dar pot spune cu certitudine că sunt ferm împotriva faptului că Bulgaria să fie o republică prezidențială."
Nu lipsesc vocile în direcția regândirii rolului și funcțiilor guvernului interimar ca formă de putere executivă în perioade de instabilitate politică. Unul dintre argumente este că aceste tipuri de guverne își depășesc adesea competențele constituționale.
"În unele democrații liberale slabe și nedefinite, care se transformă cu ușurință în regimuri autoritare, populiste sau de gangsteri, nu este o idee bună să se facă ceea ce au ales să facă în Marea Britanie - odată ce mandatul lor se încheie, guvernul existent ar trebui să se pregătească pentru alegeri în care ar putea fi înlocuit în cele din urmă. Pentru țări precum Bulgaria, este nevoie de un fel de guvern secundar care să organizeze alegerile și să administreze țara la un nivel de bază. În acest sens, un guvern interimar numit de un președinte și nu de un parlament este o bună găselniță legislativă."
"Dacă ne imaginăm posibilitatea că nu va exista un guvern interimar, ci cel demisionar va pregăti noile alegeri, să ne amintim că primele din 2021 ar fi fost organizate de ultimul guvern GERB - amintește Lidia Daskalova - "Să nu uităm însă că protestele civile care au început atunci au fost tocmai cu cererea de demisie a acestora și a procurorului general. Așa că nu pot spune ce era mai corect la acel moment - dacă să conducem un guvern interimar sau să continuăm viața unui guvern obișnuit delegitimat public."
Daskalova speră că 2023 ne va aduce mai multă încredere în faptul că schimbarea pe care o căutăm este meritată și depinde de eforturile combinate ale tuturor:
"Cred în continuare că, cu pași mici, vom ajunge acolo. Avem mult de lucru, iar roadele, dacă începem acum, le vom vedea peste 5, poate chiar 10 ani. Avem de lucru în ceea ce privește reformele necesare pentru fondurile Planului de redresare și de reziliență. De asemenea, urmează o serie de alegeri parlamentare și locale. Într-un moment ca acesta, deși îmi dau seama cât de dificilă este sarcina, încerc să fiu optimist."
Profesorul Dainov vede anul care urmează ca pe o perioadă în care va continua restabilirea normalității, iar acesta este cel mai optimist lucru la care putem visa după 30 de ani de așteptare.
Foto: arhiva, BGNES
Dr. Nevin Feti, profesorul Sașo Penov și Galina Toneva-Daceva au depus jurământul în calitate de judecători constituționali.Ceremonia a avut loc în sala de ședințe deschise a Curții Constituționale.După depunerea jurământului, noii judecători..
Deputații bulgari nou-aleși au eșuat din nou în alegerea unui președinte pentru cea de-a 51-a Adunare Națională. La fel ca în prima sesiune parlamentară, din cei cinci candidați desemnați, Raya Nazaryan de la GERB-SDS și Andrei Țekov de la Continuăm..
Tribunalul orașului Sofia a suspendat procesul împotriva liderului partidulii Sabie, Radostin Vasilev, pe motiv că acesta a dobândit imunitate după ce a depus jurământul ca deputat în cea de-a 51-a Adunare Națională. Vasilev a fost acuzat că, în 2023,..
În cadrul unei ședințe record care a durat 18 zile, deputații au făcut a șaptea încercare nereușită de a alege un președinte al Adunării Naționale. După..