Vremea blândă pentru acest sezon și lipsa zăpezii ridică problema îngrijorătoare a schimbărilor climatice și a intervenției umane pentru a salva acest proces aparent ireversibil. Mai mult, cei mai călduroși 15 ani de pe planetă au fost înregistrați în ultimele două decenii, potrivit datelor WWF.

Climatologii din această țară constată perioade tot mai lungi de secetă, urmate de furtuni și inundații cu distrugeri și victime. La sud de Munții Balcani, clima devine treptat mediteraneană, în timp ce în nord, terenurile fertile devin încet-încet pustii. Zăpada vine abia după Crăciun, iar cantitatea de apă disponibilă în timpul anului scade.

"Din punct de vedere statistic, asistăm într-adevăr la o creștere a temperaturilor medii, dar aceasta este o tendință caracteristică pentru întreaga lume", răspunde climatologul de la Universitatea St. Kliment Ohridski, conferențiarul Hristo Popov. Cu toate acestea, există diferențe regionale - în unele locuri, cum ar fi Siberia, temperatura crește semnificativ mai mult, în timp ce în alte zone din jurul ecuatorului se observă o scădere a acesteia. În ultimul secol, în emisfera nordică, am avut mai multe perioade în care temperaturile au fost mai ridicate, iar apoi, între 1961 și 1990, a avut loc o răcire. În prezent, trăim într-o climă caracterizată de temperaturi medii mai ridicate în comparație cu etapa anterioară."

În ultimii ani, țara noastră a oscilat între diferite extreme meteorologice - inclusiv un strat de zăpadă slab în mijlocul iernii, așa cum este acum, la munte. Climatologul confirmă că vremea este într-adevăr puțin mai caldă decât de obicei în acest moment, dar ne asigură că vom simți iarna la sfârșitul lunii. Iar în ceea ce privește celelalte anomalii meteorologice:

"Acest lucru este oarecum legat de schimbările climatice", continuă Hristo Popov, "De fapt, alternanțe similare de secetă cu inundații rapide și ploi torențiale au fost înregistrate în ultima sută de ani - de exemplu, în perioada 1931-1960 și în perioada anterioară, între 1928 și 1930. Mai degrabă, sistemul climatic revine la modul în care a funcționat în acea perioadă anterioară, care a trecut de mult și pe care mulți oameni nu și-o mai amintesc."

Și, în ciuda asemănării liniștitoare cu perioadele trecute, climatologul este convins că încălzirea va continua în următoarea sută de ani. Iar printre ecosistemele cele mai afectate de schimbările climatice din țara noastră se vor număra și pădurile, spune docent Momchil Panayotov de la Universitatea de Silvicultură.

"Bulgaria este una dintre țările din sudul Europei și, conform modelelor climatice, ne putem aștepta la schimbări destul de neplăcute - secete mai frecvente, valuri de căldură în perioadele de vară, o schimbare a tiparelor de precipitații în unele luni, o creștere generală a temperaturilor - adaugă el. - Se așteaptă ca toate acestea să aibă un efect foarte grav, în special asupra ecosistemelor naturale, iar evenimente precum cele petrecute sub versanții sudici ai Balcanilor (inundațiile din satele Karlovo din septembrie anul trecut - n.r.) să devină mai frecvente. Așadar, astfel de fenomene climatice extreme pot avea, de asemenea, un impact neplăcut asupra modului nostru de viață."

O mare parte a teritoriului nostru are în întregime sisteme forestiere - de exemplu, zona de sub Vidin, precum și în jurul Munților Balcani și al Munților Rodopi, unde viața oamenilor depinde în întregime de păduri. Prin urmare, potrivit specialistului, este logic că aceste ecosisteme vor avea cel mai mult de suferit.

"Cu toate acestea, există unele opțiuni pentru o reacție și prin irigații, schimbarea culturilor pentru a obține o adaptare mai rapidă. În schimb, în cazul pădurilor, adaptarea este foarte lentă, deoarece acestea sunt sisteme cu durată lungă de viață și nu putem schimba compoziția speciilor de arbori de azi pe mâine. Deci avem așteptări destul de neplăcute pentru unele specii de arbori, iar acest lucru este îngrijorător."

Totuși, se poate face ceva? Se pare că da - conservarea pădurilor vechi și reducerea exploatării forestiere, o bună planificare a activităților în păduri, împădurirea de noi păduri... Și, deși Bulgaria este situată într-una dintre cele mai aride regiuni din Europa și este amenințată de secete prelungite, Hristo Popov vede oportunități în fiecare eveniment din natură. În opinia sa, încălzirea climei ar putea fi văzută ca o șansă de a crește culturi care iubesc căldura. În plus, procesul ar putea deveni o ocazie de a lua măsuri de protejare și de utilizare deplină a resurselor de apă, precum și de reducere a emisiilor de carbon, dacă dorim să ne schimbăm calitativ mediul de viață.

Text Diana Țankova (pe baza interviurilor realizate de Chavdar Zlatev, BNR-Stara Zagora, și Yordanka Petrova, BNR-Vidin)

Fotografii BGNES