”Curiozitatea este doar vanitate. De cele mai multe ori vrem să știm doar ca să o putem arăta." - Observația fizicianului și filozofului francez Blaise Pascal, făcută în secolul al XVII-lea, capătă o nouă relevanță odată cu apariția rețelelor sociale și cu impactul enorm pe care acestea îl au astăzi asupra vieții noastre. Ca și în cazul apariției oricărui alt mijloc de comunicare din istorie - cinematograful, ziarul, radioul și televiziunea - și rețelele sociale au fost întâmpinate cu mare entuziasm de către public. Foarte curând, însă, urmând exemplul radioului, care a fost folosit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial ca instrument de propagandă în loc să fie un instrument de apropiere a oamenilor, rețeaua socială a devenit tocmai un vast câmp de propagandă. A arăta cu degetul spre propagandă este departe de a fi suficient pentru a o combate eficient, a devenit clar în timpul unui forum de la Sofia dedicat dezinformării în Europa de Sud-Est. Rădăcinile acestui rău - propaganda - au fost vizitate în trecutul recent al regiunii - a reamintit Gheorghi Gospodinov, primul scriitor bulgar nominalizat la Booker Prize.

"În societățile est-europene acest lucru s-a întâmplat pentru că timp de o jumătate de secol am fost iradiați cu o propagandă grosolană, chiar dacă unii dintre noi sunt ruginiti și dezgustați de ea - a analizat autorul cărții "Adăpost de timp" și a pus întrebarea logică: - De ce nu suntem astăzi imuni la ideologiile false, din moment ce am cunoscut această propagandă?"

"Pe de o parte, propaganda din trecut era ușor de recunoscut și ineficientă. Pe de altă parte, a creat o neîncredere durabilă în discursul public, o neîncredere în pozițiile propriilor instituții de stat. Propaganda comunistă a dispărut, dar neîncrederea a rămas. Când a apărut retorica populismului și s-a schimbat limbajul, ne-am trezit brusc nepregătiți și confuzi. Forța de gust pe care se presupune că am dezvoltat-o în rezistența pe timpul comunismului s-a prăbușit brusc în fața unor rahaturi mai tentante despre faptul că Pământul este plat, că omenirea va dispărea după o apocalipsă care va veni prea curând etc.".

Semnalele că acest tip de discurs, ar putea fi nu doar ridicol, ci de-a dreptul periculos, nu au întârziat să apară. Unul dintre ele a fost pandemia Covid-19, când ne-am dat seama că ascunderea adevărului ar putea avea consecințe fatale pentru supraviețuirea fizică a unei persoane. În februarie anul trecut, în februarie, a urmat războiul din Ucraina, dar începutul acestuia a fost predeterminat cu ani înainte pe terenul cursei propagandistice. Din păcate, va continua ca atare mult timp după ce armele vor tăcea, pentru că, în cuvintele lui Gospodinov - "războaiele de propagandă durează întotdeauna mai mult decât cele reale, iar în ele nu se semnează armistiții și nici nu se desființează armate". 

Într-o societate divizată, a cărei oglindă o reprezintă rețelele sociale, diferitele puncte de vedere care stau la baza analizei fiecărui eveniment se află într-un conflict constant și într-un proces de negare reciprocă. Pandemia și războiul din Ucraina ne-au arătat încă o dată acest lucru și, dacă prima, cel puțin pentru moment, a fost stăpânită, rezultatul celei de-a doua este încă învăluit în ceață, alimentat și mai mult de confuzia dintre realitate și ficțiune prezentată societății prin intermediul mass-media. Cu toate acestea, acest conflict trebuie să se încheie mai devreme sau mai târziu. Negocierile dintre cele două părți vor începe mai devreme sau mai târziu, prezice jurnalista și analistul internațional Zornița Ilieva:

"În opinia mea, vom ajunge la o nouă conferință de la Yalta. Momentul în care SUA, Rusia și China vor forța începerea unor întâlniri în care să caute un fel de rezultat. Nu spun că se va întâmpla mâine și nici că, după eventuala capturare a lui Bahmut, Ucraina se va prăbuși până la punctul în care va accepta condițiile Rusiei pentru negocierile de pace.  Și dacă Ucraina se va prăbuși sau nu, în ce granițe va continua să existe, va depinde de rezultatul luptelor, precum și de negocierile viitoare."

Fotografii BTA, Ani Petrova, Pixabay