După o prelungire de două săptămâni, procesul de recensământ din Albania s-a încheiat la 15 noiembrie. La recomandarea ONU și UE, în perioada 20 noiembrie - 20 decembrie 2023 va fi efectuat un sondaj pentru a evalua calitatea procesului de recensământ, informează BTA. Acesta este cel de-al doisprezecelea recensământ național de la independența Albaniei în 1912, primul fiind efectuat în 1923. Recensământul din 2023 este însă primul de când statul albanez i-a recunoscut oficial pe bulgari ca minoritate națională, în 2017, motiv pentru care este urmărit cu un interes deosebit în Bulgaria. 

"Efectuarea unui recensământ în conformitate cu standardele europene este una dintre cerințele Albaniei înainte de începerea negocierilor pentru aderarea la UE și acesta este un fel de test al pregătirii țării de a aplica standardele Eurostat", a declarat pentru Radio Bulgaria docent Dr. Spas Tașev de la Academia Bulgară de Științe, cercetător și autor al cărții "Bulgarii din Albania", publicată recent în albaneză și prezentată la Tirana în timpul vizitei vicepreședintelui Iliana Iotova. 

"Am fost în Albania în timpul recensământului și trebuie să vă spun că am primit feedback pozitiv de peste tot cu privire la atitudinea bună a autorităților albaneze față de populația bulgară. Și noi putem felicita Albania pentru buna organizare și îi dorim să înceapă negocierile cât mai curând posibil, astfel încât să putem fi într-o familie europeană comună. Recensământul trebuia să fie finalizat la sfârșitul lunii octombrie, dar a fost prelungit până la 15 noiembrie, iar motivul a fost migrația crescută a populației către orașele mari, care a fost raportată în această perioadă, ceea ce a făcut dificil pentru recenzori să ajungă la toți cetățenii albanezi din aceste orașe. 

Și aici a apărut o problemă, care este mai degrabă o problemă a comunității bulgare decât a statului albanez. Concret, este vorba despre municipalitatea Pustec din regiunea Mala Prespa. S-a dovedit că Macedonia de Nord a primit rapoarte de la susținătorii săi și de la organizațiile pro-macedonene reprezentate în comisiile de recensământ, conform cărora peste 20% din populația din Mala Prespa se declarase bulgară. Și, conform standardelor, dacă avem o minoritate etnică de peste 20% din populația unei zone, aceasta are dreptul de a folosi limba maternă ca limbă oficială a municipalității. Este bine să subliniem că vorbim despre o municipalitate care până de curând era considerată ca fiind locuită 100% de macedoneni."

Acesta este, după spusele lui docent Tașev, cel care a provocat dorința de a organiza un fel de turism de recensământ din partea Macedoniei de Nord:

"Au încercat să organizeze persoane născute în Mala Prespa, dar care locuiesc de 20-30 de ani pe teritoriul Macedoniei de Nord, pentru a face vizite organizate cu autobuze și pentru a face un recensământ, astfel încât numărul macedonenilor înregistrați să crească și ponderea relativă a populației bulgare să scadă sub 20%. Acum, inscripțiile din Mala Prespa sunt în albaneză și macedoneană, iar dacă recensământul va număra mai mult de 20% de bulgari, totul va fi scris în trei limbi, inclusiv în bulgara literară. Nu sunt sigur dacă această campanie a reușit. Dar vă prezint informațiile care mi-au fost furnizate chiar de către cetățenii din Mala Prespa, care au fost foarte alarmați."

Și despre un alt act îngrijorător ne-a informat docent Spas Tașev. În perioada recensământului, anumite site-uri au început să afirme că în Albania nu există bulgari și că nu au existat niciodată.

"În primul rând, o astfel de afirmație contrazice dreptul la autodeterminare. La urma urmei, nu este o problemă a Skopje sau a cuiva, nu este nici măcar problema mea cine se va declara", explică docent Tașev. - Este evident că există oameni care se simt macedoneni și nimeni din Bulgaria nu contestă dreptul lor de a se declara ca atare. Dar este de asemenea evident că există persoane cu identitate bulgară, ceea ce nu este treaba Skopje să le interzică acestor persoane să facă acest lucru și să le spună că nu sunt bulgari. Paradoxul mai mare este cu afirmația că nu au existat niciodată bulgari în Albania. Acest lucru contrazice toate faptele din domeniul statistic pentru această regiune. Deja în registrele statistice oficiale ale Imperiului Otoman pentru Bitola Vilayet, în care se află districtul Mala Prespa, există o referire constantă la prezența bulgarilor. De exemplu, în registrele din 1891, în Mala Prespa erau înregistrați 4 778 de bulgari sau 55,7% din populație. Avem, de asemenea, două recensăminte foarte interesante, traduse în 1918 - unul în zona Korca și realizat de către autoritățile franceze de ocupație, iar celălalt - în zona Gora și Debarsko - de către forțele de ocupație ale Austro-Ungariei. Toate acestea atestă o populație uriașă care se identifică ca fiind bulgară."

În cuvintele lui docent Spas Tașev, Bulgaria și Macedonia de Nord ar trebui mai degrabă să coopereze în ceea ce privește această populație, similar cu experiența pe care Austria și Germania o au în partea italiană a Alpilor.

"În trecut, această populație făcea parte din Austria-Ungaria, dar în prezent se identifică ca fiind germană. Și totuși, atât Austria, cât și Germania o sprijină. Cred că, în cazul nostru, atât Bulgaria, cât și Macedonia de Nord ar trebui să meargă mână în mână și să-i ajute pe acești oameni să-și rezolve problemele socio-economice. Iar în cadrul acestui recensământ, fiecare are libertatea de a decide cum vrea să se definească. Acesta este un drept personal. Și mulțumim Albaniei pentru că a creat condițiile pentru ca acești oameni să se decidă singuri, fără nicio presiune. Pentru că în timpul lui Enver Hoxha, o astfel de presiune a fost exercitată. După 2017, când comunitatea bulgară a fost recunoscută în mod oficial pe baza a 4 500 de semnături strânse și depuse la Parlamentul albanez, cu o copie la Parlamentul European, contestarea dreptului acestor oameni de a se declara bulgari este cel puțin nedemocratică. Dar insistăm încă o dată - Albania a respectat toate standardele democratice, ceea ce reprezintă un bun indicator al drumului său spre Europa."

Spas Tașev și-a exprimat speranța că primele rezultate ale recensământului populației din Albania ar putea apărea până la sfârșitul anului. În cazul în care un număr suficient de persoane s-au identificat ca fiind bulgari, acestea vor putea beneficia de o serie de drepturi. 

"De exemplu, bulgarii au dreptul de a dori să se separe în municipalități independente, adică să își poată alege propriul primar central și primarii localităților. Ei vor putea să aplice la diverse programe europene de cooperare transfrontalieră, deci vor avea mecanisme administrative pentru a dezvolta deja la nivel european sau în cadrul programelor europene cooperarea lor Bulgaria. De asemenea, vor avea dreptul de a studia limba bulgară în școlile publice. Cu alte cuvinte, există perspective foarte bune de dezvoltare. Distanțele dintre Albania și Bulgaria nu sunt mari și ar putea avea loc o migrație destul de naturală a forței de muncă - sezonieră sau pe termen lung. Nu ne putem aștepta decât la un efect pozitiv de acum înainte."

Fotografii BTA, Krasimir Martinov, facebook.com/Nasha.Golloborda