A șaptea campanie electorală din maratonul politic al ultimilor trei ani se apropie de final. Am auzit vreo idee pentru o ieșire din criză? Oare știrile care nu mai surprind despre tentativele de cumpărare a voturilor, care nu au reușit încă o dată să dezvăluie adevărații instigatori, și despre utilizarea aparatului de stat pentru a face față "inamicului politic" nu au umbrit eforturile timide ale partidelor de a atrage alegătorii de partea lor? Ne bazăm pe analizele politologilor și sociologilor pentru a ne ghida prin încă un film de acțiune politică în care alegerea între a rămâne figuranți sau a deveni participanți activi la schimbarea status quo-ului depinde doar de noi.

În ajunul alegerilor parlamentare anticipate din 27 octombrie, agenția sociologică "Alpha Research" a confirmat imaginea emergentă - șapte partide, plus posibil încă unul, sunt așteptate să intre în cea de-a 51-a Adunare Națională. Se preconizează că doar 30 până la 32% dintre alegătorii eligibili își vor exercita dreptul constituțional de a vota, ceea ce înseamnă că aproximativ 85 000 de voturi vor fi suficiente pentru a alege un deputat, față de 100 000 anterior.

Svetoslav Malinov, șeful departamentului de științe politice de la Universitatea St Kliment Ohridski din Sofia, este de acord cu previziunile majorității agențiilor sociologice privind o prezență scăzută la vot, citând o serie de fapte - alegeri frecvente, lipsa de partide, idei și personalități noi.

"Argumentul că nu există partide noi nu este contrazis de faptul că formațiuni precum Renaștere intră în Adunarea Națională - la urma urmei, vorbim despre noi forțe politice cu idei noi care influențează direct formarea guvernului", spune politologul. - Dar marea intrigă a acestor alegeri va fi ce se va întâmpla cu marele Mișcare pentru Drepturi si Libertăți, cu cei 47 de deputați ai săi, și cu divizarea spectaculoasă și dureroasă a electoratului partidului.

În ceea ce privește viitoarea majoritate parlamentară, este evident că două partide nu vor fi suficiente, chiar dacă, potrivit sondajelor, GERB și Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democrată sunt foarte aproape de a avea împreună 120 de deputați în Adunarea Națională de 240 de locuri. Există șanse mari să obținem ceva mai stabil decât guvernul rotativ de nouă luni, mai ales că GERB și PP-DB nu mai sunt la fel de conflictuale ca acum patru sau cinci alegeri.

În țările cu sisteme electorale proporționale, precum Bulgaria, durata medie de viață a unui guvern este între doi ani și doi ani și jumătate, reamintește analistul politic Stoicio Stoicev. "Ceea ce ar trebui să fie durabil într-un astfel de mediu este parteneriatul dintre partide. Așadar, după alegeri ne așteptăm la o acțiune comună sau la o încercare de a forma o coaliție", adaugă el. În opinia sa, dacă politicienii ar pune în aplicare ideea unui prim-ministru echidistant lansată de formațiunea Continuăm schimbarea-Bulgaria Democrată (PP-DB), ar fi "un salt uriaș pentru omenire".

"Nu vor exista obstacole pentru GERB să convină asupra unui astfel de prim-ministru după alegeri - continuă politologul. - Eu am o interpretare ușor diferită - el nu ar fi echidistant, ci echi-apropriat”. Pot contura profilul său - un profesor universitar, de exemplu în drept, care a avut un parteneriat cu ambele partide de-a lungul anilor și este în relații bune cu toată lumea. "

Dacă GERB-SDS și PP-DB reușesc să formeze un cabinet, acesta ar putea fi susținut în Adunarea Națională de ambele aripi ale divizatei Mișcare pentru Drepturi si Libertăți,  potrivit lui Stoicio Stoicev.

Colegul său Ivo Ingiov spune că există șanse egale fie de a forma un guvern regulat, fie de a merge la alegeri anticipate. În spatele campaniei slabe și slab finanțate, crede el, partidele își păstrează forțele, resursele și ideile pentru anul viitor, când se încheie un ciclu de patru ani - în condiții normale, acesta ar fi momentul alegerilor parlamentare; de asemenea, se vor împlini patru ani de la protestele masive antiguvernamentale și anticorupție din 2021.

Ivo Ingiov preconizează că, peste un an, pe scena politică ar putea apărea mai mulți actori noi. În opinia sa, aceasta este calea prin care oamenii vor fi din nou interesați de politică.

Politologul menționează, de asemenea, unele procese "cu încărcătură politică" care însoțesc campania electorală, cum ar fi acțiunile Ministerului de Interne împotriva cumpărării de voturi.

"Ceea ce politicienii nu prea comentează, și pentru care sunt responsabili în fața publicului, este presiunea grosolană și arogantă a unor partide din spectrul naționalist și populist împotriva jurnaliștilor și a persoanelor cu o voce puternică pe internet", subliniază Ivo Ingiov. În concluzie, presiunea politică asupra mass-media este renăscuta. Aceasta este o problemă foarte gravă și trebuie să începem să vorbim despre ea.

Singura șansă de schimbare în țară este mobilizarea alegătorilor pentru a-și face datoria față de viitorul nostru comun.

Text de Diana Țankova (pe baza interviurilor realizate de Gheorghi Nalbantov, Gheorghi Markov și Silvia Velikova de la BNR-Horizont)

Fotografii: BTA, BGNES, facebook.com/smalinovMEP, Pixbay