Ziua Mondială a Radioului - 13 februarie, este dedicată în acest an schimbărilor climatice. Alegerea nu este întâmplătoare-2025 a fost identificat de Acordul de la Paris ca un an crucial pentru ca omenirea să își atingă obiectivul pe termen lung de a limita încălzirea globală la maximum 1,5 grade Celsius până la sfârșitul secolului. Este un moment crucial - până la sfârșitul anului, emisiile de gaze nocive trebuie să înceapă să scadă.

Care este situația climatică actuală și avem mijloacele necesare pentru a ne opri impactul distructiv?

Procesele naturale ale schimbărilor climatice au fost grav distorsionate și întunecate de activitatea economică umană - ne reamintește profesorul Gheorghi Racev, climatolog și lector la Universitatea „St. Kliment Ohridski” din Sofia.

Ceea ce este și mai alarmant este viteza cu care au loc aceste schimbări, deoarece ultimii 20 de ani au fost cei mai calzi de când au început măsurătorile meteorologice, iar peste alți 5-6 ani climatologii vor putea afirma categoric că clima s-a schimbat definitiv până la un punct fără întoarcere.

Chiar și tinerii simt schimbările. Elița Pavlova, elevă la First English Language School din Sofia spune:

”Vrăbiile obișnuiau să fie destul de comune în Sofia, iar climatul s-a schimbat considerabil. Chiar și eu am observat acest lucru în cei 17 ani de viață ai mei. Îmi amintesc că zilele cu zăpadă din timpul iernii obișnuiau să fie mult mai frecvente. Dacă această tendință continuă, Bulgaria își va pierde iernile albe și privilegiul de a experimenta toate cele patru anotimpuri”, spune fata, care este pasionată de mediu și lucrează la un proiect pe această temă împreună cu colegii ei de la școala bulgară din Roma.

”Ne confruntăm cu problema încălzirii globale deoarece toate progresele noastre se bazează pe o lege foarte crudă - cea a energiei, care trebuie să fie ușor disponibilă și abundentă”, subliniază climatologul. El dă exemplul circulației maselor de aer:

”Dacă Europa poluează aerul, acesta ajunge la noi, noi îl „îmbogățim” cu economia noastră și îl trimitem în India și China. Aceștia sunt consumatori de cărbune, adaugă mai mulți poluanți și îl trimit peste Pacific în SUA, care emite și ea poluanți, iar peste Atlantic aerul se întoarce la noi. Suntem cu toții în același coș. Nu există aer pentru tine, nu există aer pentru prim-ministru, nu există aer pentru milionar... tu și ultimul vagabond veți respira același aer. Asta ne face liberi și egali. Acesta este motivul pentru care nu vă puteți impune restricții în timp ce altul își arde cărbunele. Trebuie să fim cu toții împreună.

Și, deși economiile sunt principala sursă de emisii, fără prosperitate economică, obiectivele de mediu sunt de neatins, subliniază Gheorghi Racev, adăugând:

”Conferința de la Paris a ajuns la un consens foarte bun, dar niciun climatolog nu a fost implicat în discuții. Toate deciziile au fost luate de economiști și politicieni. Politica este o expresie concentrată a economiei - fără o economie puternică și fără profit care să genereze venituri fiscale, nu există nicio modalitate de a asigura fondurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu și climatice. Acestea sunt foarte costisitoare!

Hrana, energia și mișcarea - acestea sunt fundamentele prosperității umane, așa că trebuie să vă gândiți foarte atent la obiectivele de mediu. Dacă economia se prăbușește, nu putem face nimic. Nu vor exista bani pentru a salva animalele și a proteja mediul natural. Iar dacă veți scumpi electricitatea pentru mine, voi începe să-mi ard cauciucurile vechi și voi scoate soba bunicii din pivniță pentru a mă încălzi.

Profesorul Racev indică China drept cel mai mare poluator net, dar adaugă că, pe cap de locuitor, țara asiatică este mult în urma altor națiuni. În același timp, China este lider mondial în ceea ce privește construcția de noi centrale electrice - pe cărbune, hidro, nucleare, fotovoltaice și eoliene - menținând în același timp o economie bine dezvoltată.

Climatologul este convins că Bulgaria își poate atinge obiectivele de mediu și o economie stabilă numai dacă dezvoltarea turismului și a agriculturii devine o prioritate pentru guvern.

Un alt punct important este că oamenii obișnuiți au un rol crucial în încetinirea schimbărilor climatice. ”Ei au liberul arbitru de a alege la ce să renunțe și puterea de a încetini schimbările climatice prin influența lor asupra economiei de piață”, subliniază profesorul Racev, adăugând că mass-media, în special radioul, poate, de asemenea, să ajute la motivarea oamenilor să ia măsuri personale pentru un viitor mai ecologic.

Fotografii: Ani Petrova, Pixabay, BGNES, Reuters, OMS, Greenpeace UK