Serbia și Bosnia și Herțegovina au refuzat să semneze declarația SEECP

Summitul Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEЕCP), care a avut loc la Tirana sub președinția Albaniei, s-a încheiat fără ca Serbia și Bosnia și Herțegovina să aprobe declarația comună, a informat postul public de televiziune bosniac BHRT.

Președintele albanez Bajram Begaj a declarat că documentul final al forumului a fost susținut de majoritatea statelor membre. „Belgradul și Sarajevo au avut propriile cerințe în materie de securitate”, a spus Begaj. Prim-ministrul sârb Djuro Matsut, care a reprezentat Serbia, a confirmat că țara sa nu a votat „pentru” declarație din cauza Kosovo.

Statele membre ale SEECP sunt Bulgaria, Albania, Kosovo, Macedonia de Nord, Turcia, Bosnia și Herțegovina și Grecia. Președinția SEECP a fost preluată de Bulgaria, pe bază rotativă.

Patrulele trilaterale europene păzesc frontiera Schengen a Croației

Patrulele trilaterale formate din polițiști sloveni, croați și italieni au început să opereze la frontiera dintre Croația și Bosnia și Herțegovina, a informat postul național de televiziune RTVSLO din Slovenia.

Patrulele trilaterale fac parte dintr-un efort comun al Sloveniei, Croației și Italiei de a consolida apărarea, de a combate amenințările la adresa securității și de a lupta împotriva migrației ilegale.

Mai multe state membre ale UE, printre care Slovenia, continuă să efectueze controale de poliție la frontierele interne Schengen. Slovenia a introdus controale la frontieră cu Croația și Ungaria la 21 octombrie 2023, după introducerea acestora de către Italia. Ambele țări continuă să intensifice controalele la frontieră. Controalele la frontieră ale Sloveniei cu Croația și Ungaria au fost prelungite până la 21 decembrie 2025.

Oamenii de afaceri români se opun creșterii impozitului unic

În contextul consultărilor de la București pentru formarea unui nou guvern de coaliție, asociațiile de afaceri din România au emis o scrisoare deschisă în care solicită politicienilor să nu introducă impozitarea progresivă și să mențină rata unică de 10 %, a informat AGERPRES.

„Solicităm responsabilitate politică prin angajarea în favoarea guvernanței și a măsurilor fără impozitare progresivă directă sau deghizată, menținând în același timp rata unică”, se arată în scrisoarea semnată de 13 dintre cele mai mari asociații de afaceri.

Președintele interimar al Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, a declarat că, dacă s-ar introduce impozitarea progresivă, nu ar mai fi necesară o majorare a TVA pentru a reduce deficitul bugetar uriaș de 9,3% pentru 2024. În prezent, TVA în România este de 19%, dar există rate reduse separate de 9% și 5%.

Turcia și China dezvoltă un coridor feroviar alternativ la cel rusesc

Un acord de transport între compania feroviară turcă Pasifik Eurasia Lojistik și China Railway din China scurtează timpul de livrare a mărfurilor din China în Europa și reduce costurile. Contractul prevede expedierea inițială a 10 garnituri de tren cu containere de-a lungul așa-numitului „Coridor de Mijloc”, cu scopul de a ajunge la 1.000 pe an, a raportat haberturk.com.

Parteneriatul strategic de-a lungul rutei Coridorului de Mijloc leagă unele dintre cele mai mari economii din Asia. După începerea războiului din Ucraina, ruta alternativă a fost susținută de Europa, înlocuind „Coridorul de Nord” prin Rusia. Transportul unui container de marfă pe noua rută prin Kazahstan, Azerbaidjan, Georgia și Turcia costă cu 500 până la 1.000 de dolari mai puțin. Termenul de livrare este redus de la 40-53 de zile la 25-35.

Grecia manifestă interes pentru energia nucleară

Grecia ar putea deveni o țară cu energie nucleară. Acest lucru a fost declarat de premierul Kyriakos Mitsotakis la o conferință dedicată tranziției energetice, citat de ziarul To Vima. Într-o discuție cu Emilia Michasou, redactorul Financial Times pe probleme climatice, Mitsotakis a declarat că nu-și poate imagina atingerea neutralității climatice fără utilizarea energiei nucleare, adăugând că dorește ca țara sa să participe la discuțiile privind tehnologiile nucleare. Prim-ministrul grec a solicitat un „angajament strategic” din partea țării și a Europei pentru a atrage investiții în acest sector, deoarece „acestea nu vor veni peste noapte”.

Prim-ministrul a subliniat, de asemenea, posibilitatea utilizării energiei nucleare pentru propulsia navelor oceanice în următorii 10-15 ani, deoarece Grecia rămâne una dintre țările cu cea mai mare flotă comercială din lume.

Fotografii: rcc.int, rtvslo.si, romania-insider.com, Reuters, @PrimeministerGR / X.

Compilat de Ivo Ivanov

Publicare în limba română: Vlad Mitev