Într-un sondaj Eurobarometru realizat în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani din Europa, 76% afirmă că au fost expuși la dezinformare și știri false, aflăm de la BTA. În nouă dintre statele membre, mai mult de jumătate dintre tineri raportează că acest lucru se întâmplă „des” sau „foarte des”. În același timp, 42% dintre ei își obțin informațiile de pe rețelele sociale, cei cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani fiind mai predispuși să caute astfel de informații, în timp ce persoanele mai în vârstă (cu vârste cuprinse între 25 și 30 de ani) preferă în continuare televiziunea, radioul și platformele de știri online.

Care este situația în Bulgaria și există o problemă și pentru alte grupe de vârstă?

Potrivit lui Stoicio Bosev de la agenția sociologică Alpha Research, susceptibilitatea la dezinformare este, de asemenea, direct legată de vârstă.

”Putem spune cu certitudine că tinerii sunt susceptibili la dezinformare din mai multe motive. Pe de o parte, există sursele de informații utilizate, iar pe de altă parte, conținutul în sine care le atrage atenția, precum și modul în care este structurat.”

Alexey Pamporov, de la Institutul de Sociologie și Filosofie al Academiei Bulgare de Științe, susține că problema găsirii de informații fiabile în Bulgaria este legată de moștenirea pe care o purtăm din fostul regim totalitar, iar astăzi este agravată și mai mult de dezinformarea răspândită pe rețelele sociale.

”Poate exista o producție necontrolată de știri, adică un volum mare de știri false și neadevărate, ceea ce permite ideologizarea mai ușoară a discursului, distorsionarea și influențarea opiniei publice”, explică el într-un interviu acordat BTA. ”Aceleași știri sunt repostate, repetate și amplificate. În Bulgaria, cercurile media sunt clar vizibile în social media. Ele se ajută reciproc și se bazează pe audiențe specifice. Rezultatul este că te afli în așa-numita „bulă”, adică stai acolo și crezi că acesta este singurul adevăr.

Dar în Bulgaria avem și o altă problemă gravă și cred că aceasta se va adânci și mai mult odată cu noile modificări și reforme care se presupune că vor fi făcute în domeniul educației. Sistemul nostru de învățământ este profund ideologizat în aproape toate disciplinele! Aceasta este moștenirea grea a regimului totalitar, în care exista un singur adevăr și acesta trebuia reprodus, în loc să se încurajeze gândirea critică. Unora poate să nu le placă Vazov, altora Botev, dar nu se încurajează ca elevii să explice ce nu le place, să construiască un argument și să gândească. Ne lipsește capacitatea de a gândi critic, avem o mentalitate ideologică și acest lucru ne împiedică. Suntem obișnuiți să avem un singur adevăr și să ne fie frică de el.

Astăzi, inteligența artificială pătrunde din ce în ce mai mult în spațiul nostru personal. Cu toate acestea, tinerii folosesc aplicațiile de IA pentru a accesa informații?

”Inteligența artificială a pătruns recent pe scena globală, iar în Bulgaria – într-un ritm destul de accelerat”, a declarat Stoicio Bosev de la Alpha Research pentru BTA, adăugând:

”Inteligența artificială este folosită foarte des și ca mijloc de informare. Acest lucru este valabil și pentru tineri. Alpha Research a publicat recent un studiu, iar rezultatele arată că tinerii sunt cei mai activi utilizatori ai aplicațiilor generative de IA. Cel mai des, este vorba de ChatGPT, dar în Europa, unul din trei tineri folosește astfel de aplicații, iar în Bulgaria, procentul este de 13%, ceea ce arată o activitate mult mai mare. În această etapă, însă, atât tinerii, cât și persoanele mai în vârstă apelează la ea în primul rând în scopuri personale, și nu pentru muncă și obiective legate de muncă și educație.”

Potrivit Alpha Research, tinerii din Bulgaria se definesc adesea ca „neinformati” cu privire la subiectele socio-politice, dar principala diferență în ceea ce privește gradul de conștientizare al tinerilor în comparație cu colegii lor de acum 10 ani constă în modalitățile de accesare a informațiilor, care s-au schimbat semnificativ.

”Practicile informaționale s-au schimbat enorm în ultimul deceniu, iar acest lucru afectează cu siguranță nivelul de informare. Majoritatea adulților încă se îndreaptă către televiziune – aproape 80%, spre deosebire de tinerii. Sondajul național arată că sursele online sunt, de asemenea, prezente, dar rămân în continuare în plan secund – 55% utilizează site-uri de internet, iar aproximativ 40% utilizează rețelele sociale. Însă viața de zi cu zi a tinerilor se îndreaptă din ce în ce mai mult către mediul online și avem toate motivele să credem că această tendință va continua, pe măsură ce aceștia vor începe să intre într-o vârstă mai matură.”

Alexey Pamporov, de la Academia Bulgară de Științe, avertizează asupra riscului de a se informa prin intermediul rețelelor sociale, care, în majoritatea cazurilor, sunt orientate politic către nișe, iar problema lipsei de control asupra conținutului sporește și mai mult posibilitatea răspândirii dezinformării.

Fotografii: BTA, Pexels, alpharesearch.bg

Compilat de Desislava Șapkarova pe baza unui interviu acordat BTA

Editat de Elena Karkalanova

Publicație în limba română: Vlad Mitev