Un caz în care un câine a fost călcat de un medic într-un cartier din Sofia a provocat o undă de indignare publică și un protest în Sofia, care va avea loc astăzi în fața Academiei Medicale Militare - instituția medicală în care lucrează medicul. Între timp, spitalul a anunțat că Nenad Țonevski nu își va exercita profesia până la finalizarea anchetei.

Cel mai recent caz de tratament inuman al unui animal, care a devenit cunoscut sub numele de „incidentul cu câinele Maia”, precum și alte câteva cazuri similare din ultimele luni, sunt o oglindă a moralității publice, a subliniat psihologul social, prof. asociat Nikolay Dimitrov, într-un interviu acordat Radio Bulgaria.

„Lucrul bun, dacă pot spune că există ceva bun în aceste cazuri, este că, în consecință, ele relevă faptul că în Bulgaria se formează un nou tip de sensibilitate colectivă – empatia față de animale ca parte a moralității umane în general. Societatea nu rămâne pasivă și nu se limitează la a condamna, ci își regândește propria identitate prin reacția sa la astfel de incidente. Astfel de cazuri nu sunt doar cazuri penale, ci și teste etice pentru maturitatea conștiinței colective.”

El subliniază puternicul contrast psihologic provocat de profesia autorului – în acest caz, un medic.

„Acest lucru creează o diviziune morală foarte puternică în societate – cum poate o persoană al cărei rol este să salveze vieți să comită o crimă? Acest contrast poate provoca o pierdere a încrederii în instituțiile percepute ca piloni morali, în acest caz sistemul de sănătate – ce fel de oameni lucrează în acest sistem și dacă medicii umani își pot permite să acționeze inuman față de animale.”

Psihologul spune că reacția publicului în acest caz este justificată și logică:

„Cruzimea față de animale este percepută ca o încălcare a codului moral și a ordinii și a însăși ideii de umanitate. Protestul colectiv și condamnarea publică sunt mecanisme sociale pentru restabilirea echilibrului moral.”

Orice formă de violență, fie împotriva oamenilor, fie împotriva animalelor, trebuie pedepsită și descurajată. Aceasta este poziția Animal Rescue Sofia, o organizație neguvernamentală care se ocupă de animalele fără adăpost. Iată opinia persoanelor care îngrijesc și găsesc noi cămine pentru animalele fără stăpân cu privire la cazurile de tratament inuman:

„Adevărul este că animalele fără stăpân devin ușor victime ale violenței și rareori se verifică unde și ce este câinele. Acest lucru se datorează faptului că statul nu își îndeplinește funcțiile de organism de control”, spune Nadejda Stanceva, cofondatoare a Animal Rescue Sofia. „De 15 ani repetăm aceeași mantră în interviuri, articole și grupuri de lucru, și anume că statul trebuie să controleze animalele de companie și comerțul cu acestea. Este obligatoriu ca fiecare câine să fie microcipat, dar nu se vor obține rezultate până când statul nu va începe să verifice acest lucru și să îi pedepsească pe cei care nu respectă această obligație. Aceasta este o lege care se bazează pe bunăvoința oamenilor. Dacă fiecare câine cumpărat de la un magazin de animale de companie este înregistrat la proprietarul său și apoi câinele este găsit trăind pe stradă, va exista cineva care va fi amendat și această persoană se va gândi cu siguranță de două ori înainte de a arunca următorul câine.”

În Bulgaria există Poliția Zoo, dar, potrivit Nadejda Stanceva, această structură nu funcționează eficient în cazurile de abuz asupra animalelor:

„Are puține resurse și puteri. Aceștia sunt polițiști care desfășoară activități normale de poliție și, atunci când există un caz de abuz asupra animalelor, oamenii pot apela la ei. Cu toate acestea, sunt doar câteva persoane pentru întreaga țară, așa că este clar că aceasta nu este forma în care ar trebui aplicate legile.”

Nadejda Stanceva ne-a povestit și despre o altă problemă care există de mult timp și care este legată de celălalt tip de animal de companie cel mai comun – pisicile.

„Nu există o bază de date unificată a microcipurilor implantate pisicilor. Chiar dacă implantăm un microcip unei pisici, acest număr nu duce la nimeni. Aceasta este o problemă, deoarece este obligatoriu ca pisica să aibă microcip, de exemplu, pentru a călători cu proprietarul său, precum și atunci când este cumpărată sau adoptată, dar acest microcip nu oferă nicio informație. Baza de date unificată VetIS a fost creată de Agenția Bulgară pentru Siguranța Alimentară și include cai, oi, capre, câini, dar nu și pisici. Prin urmare, chiar și proprietarii responsabili care doresc să-și înregistreze pisica nu pot face acest lucru.”

Autor: Ioan Kolev

Publicare în limba română: Vlad Mitev

Fotografii: BNR - arhivă, BGNES, arsofia.com, nova.bg