Primarul din Istanbul, condamnat la închisoare pentru insultarea unor înalți funcționari publici
Un tribunal turc l-a condamnat în primă instanță pe primarul din Istanbul, Ekrem Imamoglu, la doi ani și șapte luni de închisoare pentru insultarea unor înalți funcționari publici. Decizia instanței, care poate fi atacată la Curtea Supremă, a declanșat mitinguri de solidaritate cu Ekrem Imamoglu. Protestele sunt organizate de liderii așa-numitei "masa celor 6", o alianță de opoziție formată din șase partide de ideologii diferite, unite de ideea desemnării unui candidat comun împotriva lui Erdogan la alegerile prezidențiale de anul viitor și de revenire de la regimul prezidențial la cel parlamentar în țară.
Hotărârea judecătorească este descrisă ca fiind una politică și vizează eliminarea lui Imamoglu - unul dintre cei mai puternici opozanți ai lui Erdogan. UE descrie sentința ca fiind "disproporționată" și "un regres major pentru democrația din Turcia".
Kosovo depune cererea oficială de aderare la UE
Prim-ministrul Kosovo, Albin Kurti, a depus cererea de aderare a țării sale la UE. Kurti a declarat că este realist să se aștepte ca țara să devină membră a Uniunii în 9 ani, relatează KosovaPress. Dar înainte de aceasta, Kosovo va trebui să își normalizeze relațiile cu Serbia. UE lucrează deja pentru a îmbunătăți dialogul dintre cele două țări. Kosovo a fost recunoscut ca stat independent de aproximativ 110 țări, însă nu și de Serbia, Rusia, China și 5 țări din UE - Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania.
Potrivit lui Albin Kurti, anul viitor, Kosovo va depune o cerere de aderare la programul NATO "Parteneriatul pentru pace".
Serbia va cere permisiunea de a desfășura trupe în Kosovo
Serbia va cere permisiunea forțelor NATO de menținere a păcii din Kosovo de a desfășura forțe sârbești în nordul Kosovo. Președintele Aleksandar Vučić a anunțat că va face această cerere, chiar dacă nu crede că este posibil să fie aprobată. Declarația sa vine după o serie de incidente între autoritățile kosovare și sârbii care constituie o majoritate în regiunile din nordul Kosovo. Este pentru prima dată când Belgradul solicită desfășurarea de trupe în Kosovo, în conformitate cu Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU care a pus capăt războiului din 1998-1999, când NATO a intervenit în sprijinul Kosovo și împotriva Serbiei. Rezoluția stipulează că Serbia poate desfășura până la 1.000 de militari, polițiști și funcționari vamali în locurile religioase ortodoxe, în zonele cu majoritate sârbă și la punctele de trecere a frontierei, dacă o astfel de desfășurare este aprobată de comandantul KFOR.
Marea Britanie a ajuns la un acord cu Albania privind stoparea imigrației ilegale
Marea Britanie a ajuns la un nou acord cu Albania privind reducerea numărului de imigranți ilegali care ajung în Regatul Unit cu ambarcațiuni mici peste Canalul Mânecii. Premierul britanic Rishi Sunak a anunțat că va pune capăt unei întârzieri de aproape 100.000 de cereri de azil până la sfârșitul anului 2023, ca parte a unei încercări de a reforma sistemul de imigrație din Marea Britanie, scrie The Guardian. Potrivit datelor guvernului britanic, fluxul de imigranți albanezi care traversează Canalul Mânecii a crescut dramatic, ajungând la 12.000 pentru acest an, o creștere de 4.000% față de anul 2021, relatează corespondentul BNR la Londra, Veselin Paunov. Creșterea ratei criminalității albaneze este, de asemenea, un motiv de îngrijorare. Potrivit unui raport guvernamental, există aproape 1.400 de albanezi în închisoare în Anglia și Țara Galilor. Ministrul britanic al imigrației, Robert Jenrick, a declarat că este "foarte greu" să înțeleagă cum ar trebui ca albanezii să poată solicita cu succes azil, atunci când provin dintr-o țară "demonstrabil sigură". "Principiul de la care plecăm este că o țară sigură precum Albania ar trebui să fie exclusă de la dreptul de a cere azil", a declarat el.
România interzice utilizarea de către autoritățile publice a programelor antivirus rusești
Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat o lege privind protecția sistemelor informatice ale autorităților și instituțiilor publice, în contextul invaziei rusești în Ucraina. Legea interzice utilizarea, de către organismele publice, a programelor antivirus, provenite direct sau indirect din Federația Rusă. Motivul este acela că, pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Kremlinul ar putea folosi aceste programe pentru atacuri cibernetice. Chiar dacă legea nu spune explicit acest lucru, este clar că măsura vizează produsele și serviciile celei mai mari companii de securitate cibernetică din Rusia, Kaspersky.
Compilat de Miglena Ivanova
Fotografii: EPA/BGNES, REUTERS, ispionline.it, romania-insider.com
Deputații nu reușesc să aleagă un președinte al Parlamentului la a cincea încercare Încă o încercare, deja a cincea, a deputaților de a alege un președinte al Parlamentului a eșuat. Patru candidați au fost supuși la vot - Natalia Kiselova de la BSP..
Traficul camioanelor pe autostrada Marița către punctul de trecere a frontierei Kapitan Andreevo de la frontiera bulgaro-turcă s-a normalizat. "Începând din această dimineață, nu mai există cozi de camioane care stau pe carosabil așteptând să treacă..
După ultima încercare nereușită de a alege președintele Adunării Naționale, deputații se vor întruni, din nou, pe 22 noiembrie, de la ora 10.00. La ultimul vot de miercuri, 20 noiembrie, candidații care au obținut cel mai mare sprijin au fost Raya..
După ultima încercare nereușită de a alege președintele Adunării Naționale, deputații se vor întruni, din nou, pe 22 noiembrie, de la ora 10.00. La..
Ministrul de Externe, Ivan Kondov, l-a primit în cursul acestei săptămâni, la Ministerul afacerilor de Externe, pe Subsecretarul de stat american pentru..
Ministrul de externe interimar al Bulgariei, Ivan Kondov, și omologul său albanez, Igli Hasani, au confirmat angajamentul ferm al celor două țări pentru..